Strabism al vederii

Mod de prevenire Cauzele strabismului Strabismul poate fi cauzat de unele probleme apărute la nivelul mușchilor oculari sau în zona nervilor care controlează acești mușchi sau chiar la nivelul creierului, care primește semnalele nervoase transmise prin nervii optici.
Strabismul si tulburarile vederii binoculare Strabismul si tulburarile vederii binoculare Strabismul si tulburarile vederii binoculare Vederea binoculara VB reprezinta o functie complexa constand din elaborarea la nivelul scoartei cerebrale a unei imagini unice in urma receptionarii si prelucrarii imaginilor separate receptionate de cei doi ochi.
Este o functie importanta care confera calitate vederii. Exista o serie de afectiuni oftalmologuce ca strabismul, anizometropia sau orice afectiune care determina scaderea vederii la un ochii,si care determina deteriorarea VB. Strabismul este cea mai frecventa cauza de tulburare a VB, motiv pentru care aceasta afectiune va fi tratata pe larg in acest capitol. Strabismul este in majoritatea situatiilor o afectiune a copilului. Pe langa prejudiciul estetic pe care-l produce, strabismul determina si importante tulburari functionale.
Ne tratate corespunzator si la timp aceste tulburari de vedere vor persista intreaga viata. Fiziologia sistemului motor al ochiului Miscarile globului ocular Sistemul nervos strabism al vederii miscarile globilor oculari in asa fel incat acestia executa doar miscari asociate coordonatemiscarea izolata a unui singur ochi nefiind posibila. In mod practic muschii oculomotori rotesc globii oculari intr-o multitudine de directii.
Pentru o mai buna intelegere a fenomenului, miscarile sunt sistematizate in trei categorii, si se efectueaza in jurul a trei axe - axele lui Fick Fig 1.
Aceste axe se intersecteaza intr-un punct situat la 13 - 14 mm inapoia polului anterior al globului. In jurul axului vertical se efectueaza miscarile de lateralitate abductie, adductie ; in jurul axului orizontal se efectueaza miscarile de verticalitate ridicare, coborare ; iar in jurul axului anteroposterior se produc miscarile de rotatie ale globului inauntru, in afara.
Este vorba de miscarea de convergenta si divergenta a globilor. Axele lui Fick Actiunea muschilor oculomotori Actiunea muschilor oculomotori depinde de directia langhetelor musculare raportate la directia axei vizuale si la localizarea insertiei sclerale anterior sau posterior de ecuatorul globului ocular. Muschii orizontali dreptul intern si dreptul extern au actiune unica de adductie, respectiv abductie, deoarece orientarea muschilor coincide cu axul vizual orizontal.
Strabismul: cauze, simptome și tratament - Smart Medical
Muschii verticali dreptul inferior si superior au o tripla actiune, explicata prin unghiul de 23 de grade deschis anterior pe care il face langheta musculara cu axul vizual. Muschiul drept superior este ridicatoradductor si rotator intern, iar muschiul drept inferior este coborator, adductor si rotator extern.
Muschii oblici au de asemenea o tripla actiune, deoarece directia muschilor formeaza cu axul vizual un unghi de 51 de grade deschis posterior.
In plus, actiunea muschilor oblici este explicata si prin insertia lor sclerala, situata posterior de ecuatorul globului ocular. Muschiul oblic mare este coborator, abductor si rotator intern, iar oblicul mic este ridicator, abductor si rotator extern Fig.
Strabism al vederii muschilor oculomotori Pentru a se mentine paralelismul axelor vizuale in cursul versiilor, impulsurile nervoase sunt trimise in mod selectiv muschilor oculomotori, respectandu-se doua legi de baza: - legea lui Herring: impulsurile nervoase sunt egal repartizate muschilor, care asigura aceeasi directie a privirii; de strabism al vederii in privirea la dreapta, muschiul drept intern stang si dreptul extern drept primesc aceleasi numar de impulsuri; - legea lui Sherrington: cand un muschi se contracta, antagonistul sau se relaxeaza.
Vederea binoculara In conditii normale, cand paralelismul axelor vizuale este mentinut prin efortul muschilor oculomotori, se realizeaza VB normala. Aceasta reprezinta o functie importanta a vederii si se dezvolta intre varsta de 4 si 8 luni.
Vederea binoculara normala are trei parti componente gradecare pot fi puse in evidenta numai in conditii artificiale, si anume in timpul examinarii pacientului la sinoptofor. Aceste componente sunt perceptia simultana, fuziunea si vederea stereoscopica.
Detalii asupra acestor aspecte vor fi expuse la capitolul de examinare a VB. Pentru realizarea vederii strabism al vederii normale este necesara intrunirea urmatoarelor conditii: 1.
Strabismul: cauze, simptome și tratament
Integritatea anatomica si dioptrica a globilor oculari. Prin aceasta conditie se asigura formarea unei imagini clare la nivelul retinei fiecarui ochi. Integritatea aparatului motor, compus din strabism al vederii oculomotori, aparatul suspensor capsuloligamentar si inervatia aferenta, acestea realizand mentinerea permanenta a paralelismului axelor vizuale si formarea imaginii pe cele doua maternitate cu vedere slabă 3 Campul vizual binocular se obtine prin suprapunerea, intr-o anumita masura a campurilor vizuale monoculare percepute de cei doi ochi; campul vizual binocular propriu-zis are o intindere de de grade, lateral de el existand cate o portiune de camp vizual monocular cu o intindere de 30 de grade; 4.
How to Pronounce Strabism
Corespondenta retiniana normala; fiecare punct din spatiu este receptionat de cate un punct retinian la nivelul fiecarui ochi, deci pentru formarea unei imagini unice este nevoie de stimularea unei perechi de puncte retiniene numite puncte retiniene corespondente.
Fiziopatologia sistemului motor al ochiului Deviatia axelor oculare determina pe langa problemele estetice si importante tulburari functionale, fiind perturbate atat vederea binoculara cat si cea monoculara.
Primul fenomen care refacerea exercițiilor de vedere pentru g in momentul deviatiei axelor vizuale este vederea dubla sau diplopia, si este explicata prin receptionarea imaginilor pe puncte retiniene necorespondente.
In strabismele aparute in copilarie, cand sistemul vizual este deosebit de plastic, diplopia nu se produce, deoarece intervin doua mecanisme fiziopatologice antidiplopice, si anume neutralizarea patologica si corespondenta retiniana anormala CRA.
Neutralizarea patologica Este un fenomen de inhibitie care provoaca eliminarea de catre scoarta cerebrala a imaginii false receptionate de ochiul deviat. Procesul de inhibitie se realizeaza atat la nivel periferic-la nivelul retinei - cat si central - la nivelul scoartei cerebrale.
Neutralizarea patologica Corespondenta retiniana anormala In aceasta situatie inlaturarea diplopiei se produce prin realizarea unei conexiuni binoculare intre macula ochiului fixator si punctul strabism al vederii de la ochiul strabic, pe care se formeaza imaginea obiectului privit Fig.
Corespondenta retiniana anormala In timp ce neutralizarea este un fenomen distructiv, scotand din functie imaginea unui ochi, CRA este un fenomen constructiv, care creeaza noi conexiuni binoculare.
In afara strabismului, care este cauza cea mai frecventa a ambliopiei, aceasta poate fi provocata mult mai rar, in anizometropii diferente dioptrice intre ochi sau in nistagmus. De asemenea existenta, la o varsta mica, a unor obstacole care impiedica formarea imaginii pe retina, duc in scurt timp, la instalarea ambliopiei. Dupa constituirea acesteia, inlaturarea strabism al vederii a obstacolului cataracta, opacitati corneene, vitreene nu amelioreaza acuitatea vizuala din cauza ambliopiei care s-a instalat.
In functie de gradul de alterare a acuitatii vizuale, ambliopia este : mare, cu acuitate vizuala sub 0. Etiologia strabismelor Din punct de vedere etiopatogenetic si clinic, strabismele sunt impartite in doua mari categorii: strabisme paralitice si neparalitice. In strabismele paralitice, factorul etiologic poate actiona la diferite nivele, intre muschii oculomotori si nucleii oculomotori din trunchiul cerebral.
Cel mai frecvent este afectat trunchiul nervos al unuia, dintre nervii oculomotori, printr-un traumatism, factor infectios, factor vascular anevrisme, accidente vasculare cerebrale sau tumora intracraniana. In strabismele neparalitice, este rara situatia in care un singur factor etiologic este responsabil de producerea deviatiei axelor vizuale.
In general, factorii etiologici sunt intricati si contribuie intr-o masura mai mare sau mai mica la producerea diferitelor forme de strabism. Schematic, ei pot fi sistematizati in mai multe grupe: 1. Factori optici. Se refera in primul rand la viciile de refractie.
Strabism al vederii
Hipermetropia favorizeaza strabismul convergent prin tonusul crescut al acomodatiei si deci a convergentei. Miopia datorita relaxarii excesive a acomodatiei si a convergentei, este insotita de multe ori de strabism divergent; 2.
Factori senzoriali Ei contribuie la formarea unei imagini neclare la nivelul unui ochi, si deci determina receptionarea unei imagini diferite, asimetrice, la nivel cortical; este vorba cel mai frecvent de cataracta congenitata, afectiuni congenitale ale strabism al vederii optic, opacifierea vitrosului, retinoblastom.
Deteriorarea functionala a unuia dintre ochi este urmata de devierea acestui ochi, la persoane cu un echilibru oculomotor labil. In general la copii devierea se produce in convergenta datorita tonusului mai puternic al adductoriloriar la adulti in divergenta la miopie ochi obosiți tonusul abductorilor este mai puternic 3. Factori anatomici orbitari, capsuloligamentari si musculari. Modificarile de dimensiune si orientare a orbitei pot provoca devieri ale axelor optice prin insertii vicioase ale muschilor oculomotori si a fasciilor conjunctivale; variatiile de lungime, grosime, cat strabism al vederii calitatea modificata a fibrelor musculare, poate fi de asemenea generatoare de strabisme; 4.
Factori inervationali Acestia determina aparitia deviatilor oculare datorita impulsurilor nervoase excesive orientate spre muschii oculomotori adductori, abductori, ridicatori, sau coboratori ai ochiului, provocand in consecinta deviatia ochiului in pozitia respectiva.
Strabismul si tulburarile vederii binoculare
Examinarea dezechilibrelor oculomotorii si senzoriale Examinarea completa a unui pacient cu strabism cuprinde urmatoarele etape: examinarea pozitiei statice a ochilor, examinarea miscarilor oculare ductii, versii si vergenteexaminarea diplopiei in paraliziile oculomotorii, strabism al vederii tulburarilor senzoriale. Prima manopera care se efectueaza pentru confirmarea strabismului este testul acoperirii cover-test. Se strabism al vederii alternativ unul din ochi, evidentiind o miscare de redresare din pozitia de convergenta in pozitia drept inainte a ochiului care a fost descoperit si a fost nevoit sa preia fixatia.
In strabismul divergent, redresarea se face din divergenta in pozitia drept inainte. Apreciere a reflexului luminos cornean Lumina unei lumanari sau a unei lanterne, pe care pacientul o priveste drept inainte, de la distanta de 50 cm, se reflecta in centru corneei ochiului fixator si este descentrat temporal pe corneea ochiului deviat in convergenta.
O descentrare de 1 mm echivaleaza cu 8 grade deviatie strabica. Testul reflexelor luminoase strabism al vederii in mod particular important in cazul examinarii copiilor cu varsta foarte mica deoarece acestia nu coopereaza pentru un bun cover-test. In plus conformatia caracteristica a fantelor strabism al vederii la copilul mic,cu prezenta epicantului, predispune la falsa impresie de strabism Poza. Prezenta reflexului corneean in mijlocul corneeii exclude strabismul. Prisme Barens Prismele Barens sunt rigle alcatuite dintr-o succesiune de prisme cu valoare crescatoare.
Se plaseaza prismele in fata ochiului deviat, cu varful in sensul deviatiei, si se face testul acoperirii. Se creste treptat valoarea prismelor, pana ce ochiul nu mai efectueaza nici o miscare de redresare. Valoarea prismei indica valoarea deviatiei in dioptrii prismatice. In strabismul convergent, de exemplu, in care imaginea obiectului privit se proiecteaza pe retina nazala, prisma plasata in fata ochiului va determina devierea imaginii spre baza prismei, adica temporal.
Pe retina imaginea va ajunge la macula, moment in care cover-testul se negativeaza Poza. Pacientul este pus sa urmareasca miscarea unui indicator, care este miscat in cele 8 directii ale privirii, 4 in pozitiile cardinale si 4 in directiile oblice. Examinare a versiilor Se apreciaza amplitudinea miscarii concomitente a celor doi ochi. Examinarea se face tot in cele 8 directii ale privirii, notand limitarea miscarii unuia sau este posibil să se trateze vederea ochi si modificarea unghiului strabic intr-o anumita directie a privirii.
Examinare a vergentelor Se urmareste comportamentul ochilor cand acestia efectueaza concomitent o miscare in directie opusa convergenta, divergenta.
Strabism al vederii, Strabism | INFOSAN
Punctul proxim de convergenta masoara distanta minima in centimetrii la care un indicator este vazut simplu nededublat. Cand capacitatea de convergenta este limitata, pacientul vede obiectul in diplopie, deoarece unul din ochi nu mai continua miscarea de convergenta.
Strabism al vederii What is Strabismus Surgery?
Punctul proxim de convergenta normal este 8 cm de la radacina nasului.